Evenimente

Conferinta Februarie 2016... Mai mult

Conferinta Ianuarie 2016... Mai mult

Praznicul Bobotezei 2016... Mai mult

 

 

 

 

 

 

 

 

  • POZA LITURGHIE5

Bine ati venit!

    Ne aflăm în cea mai frumoasă perioadă a anului bisericesc – perioada postpascală –, în care slujbele noastre sunt cuprinse de bucuria adusă din Ceruri pentru noi, bucurie izvorâtă din mormântul Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.

     Perioada postpascală poate fi asemănată acelei şcoli în care cei care veneau la creştinism erau pregătiţi mai întâi din învăţătura creştină, pe baza mărturisirii Simbolului credinţei, învăţătură pe care o avem şi o mărturisim şi noi la fiecare slujbă. În perioada de după Botez, după ce noii credincioşi intrau în Biserică şi primeau Tainele dumnezeieşti, primeau şi învăţăturile tainice, care sunt legate de Taina Cerului.

Acum, în această perioadă, Îl vedem pe Hristos descoperindu-Se ucenicilor şi femeilor mironosiţe sau întâlnindu‑Se cu oamenii şi săvârşind anumite acte prin care nu doar minunea este esenţială în sine, ca de exemplu vindecarea, ci mai ales taina care stă în spatele acestor Întâlniri.

     După Învierea Sa şi până la Înălţarea la Cer, ucenicii s-au bucurat de apropierea de Mântuitorul Iisus Hristos, de atingerea Lui, de ascultarea Cuvântului Lui şi de faptul de a fi martorii minunilor săvârşite. Prin toate acestea ei au înţeles că va urma o altă perioadă, în care prezenţa Sa va fi tot atât de reală, de puternică şi de evidentă, dar care va fi o prezenţă duhovnicească, ce trebuie simţită în interiorul fiinţei lor. Astfel, Toma s-a atins de coasta Lui şi a văzut şi simţit rănile, exclamând: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!” .

     Înţelepciunea dumnezeiască l-a transformat şi pe el dintr-un sceptic într-un mărturisitor. Cuvintele sale: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!”, sunt expresia celei mai profunde convingeri că a fost biruit iadul şi că moartea nu mai are putere. Să reţinem felul în care i s-a adresat Domnul, după ce Toma s-a convins, prin simţuri, că minunea Învierii totuşi s-a înfăptuit: „Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiţi sunt cei ce n-au văzut şi au crezut” (In 20, 29). Cei fericiţi de Mântuitorul suntem noi şi cei care vor veni după noi până la sfârşitul veacurilor şi care vor crede şi vor mărturisi Învierea Lui. Într-adevăr, n-am văzut cum s-a petrecut faptul Învierii şi nici chiar ostaşii care au păzit mormântul nu l-au văzut, dar s-au simţit copleşiţi de o lumină puternică încât au căzut cu feţele la pământ. În ce ne priveşte pe noi, se petrece un fapt pe care l-au experiat cei doi ucenici, Luca şi Cleopa, ce călătoreau spre Emaus, împreună cu Domnul, în seara celei dintâi zile a săptămânii, fără însă să ştie că este El. Abia la sfârşit, respectiv la ceasul cinei L-au descoperit, anume atunci când „El a luat pâinea, a binecuvântat-o şi frângând-o le-a dat-o lor” (Lc. 24, 30), aşa cum făcuse şi la Cina cea de Taină.

     Şi noi ne întâlnim  şi ne vom întâlni mereu cu Domnul la Sfânta Împărtăşanie, când devenim martori ai Învierii Lui. Ne apropiem de El, Îl primim în casa sufletului nostru şi în vasul acesta de lut, care este trupul nostru, deşi nu suntem întotdeauna vrednici de un asemenea dar ce ni se oferă spre iertarea păcatelor şi viaţa de veci. Primindu-L, devenim purtători de Hristos, adică hristofori.

     IPS Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului

****************************************************************************

                                                Sfantul-Andrei-Saguna

                   motto bun

 O, Sfinte Ierarhe Andrei, arhiereul lui Hristos, vrednic slujitor al Mitropoliei Transilvaniei, învăţătorul cel duhovnicesc al bine-credincioşilor români, apărătorul neînfricat al Ortodoxiei, cel ce ai fost preamărit de Dumnezeu în ceruri, pentru mulţimea faptelor bune şi pentru povăţuirile tale lăsate moştenire nouă, fii rugătorul nostru înaintea scaunului Preasfintei Treimi, ca să ne scape de orice necaz, nevoie şi strâmtorare, pe noi, cei ce săvârşim sfântă pomenirea ta, şi să ne mântuiască atunci când vom fi chemaţi din lumea aceasta în cea veşnică, unde îngerii cântă fără încetare: Aliluia!