Parohia Hipodrom V – Biserica cu hramul “Sfantul Antonie cel Mare”

Pr. Silea Ioan

Telefon

0745 / 632.018

Adresa

Str. Nicolae Iorga, nr. 23, Sibiu

Email

sileaioan@yahoo.com

A. Istoricul comunitǎţii parohiale

Dorința credincioșilor sibieni din cartierul Hipodrom de a avea un spațiu liturgic propriu s-a manifestat încǎ de la întemeierea primei parohii. Astfel, deși în anul 1973 a fost înființatǎ aici parohia ortodoxǎ Hipodrom, încredințatǎ preotului Valentin Boeru, credincioșii se vedeau obligați sǎ participe la sfintele slujbe la biserica cu hramul “Buna–Vestire”, cunoscutǎ mai ales sub denumirea de “biserica din groapǎ”. Deși anul 1977 este marcat de înființarea parohiei Hipodrom II, încredințatǎ spre pǎstorire fostului secretar eparhial Filaret Costea, credincioșii afiliați acestuia foloseau drept spațiu liturgic biserica cu hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din cartierul “Trei Stejari”. Mai mult decât atât, în anul 1986 se înființeazǎ, în urma rearondǎrii parohiilor sibiene, o nouǎ parohie, Hipodrom III, având ca preot slujitor pe Ioan Sârbu, iar ca spațiu liturgic aceeași bisericǎ din cartierul sibian din apropiere, “Trei Stejari”.

Prezentare generalǎ a localitǎţii (geografic, istorico-demografic, arheologic, cultural, economic)

B. Istoricul bisericii parohiale

Istoria zidirii ei Spațiul obținut inițial de parohia ortodoxǎ din acest cartier sibian, pe Strada Nicolae Iorga, nr. 37, un teren și o casǎ, desigur de dimensiuni reduse, a fost momentul în care dorința ridicǎrii bisericii a prins rǎdǎcini puternice în sufletele credincioșilor.Desigur, casa respectivǎ nu era corespunzǎtoare pentru transformarea ei în lǎcaș de închinare și de aceea s-au încercat diferite modalitǎți, oarecum disimulate, pentru construirea bisericii. Toate intervențiile fǎcute pe lângǎ forurile abilitate s-au dovedit a fi inutile pânǎ în anul 1988. Începând cu acest an se face tot mai mult simțitǎ implicarea mitropolotului Antonie Plǎmǎdealǎ, care, la data de 7 mai 1989, a sfințit micuța capelǎ, ampasatǎ în casa cumpǎratǎ, de cǎtre membrii parohiilor Hipodrom, pe aceeași stradǎ Nicolae Iorga, dar la nr. 23.Capela cu hramul “Sfântul Antonie cel Mare” a funcționat în aceastǎ formǎ pânǎ în anul 1996, când s-au început lucrǎrile de construcție a noii biserici. Proictul a revenit arhitectului Grigorie Filimon și inginerului de rezistențǎ Emil Oltean, ambii din Alba Iulia, la care s-a adǎugat și inginerul Octavian Pǎtroiu din Sibiu. Perioada anilor 1998-1999 este dedicatǎ construirii celor douǎ turnuri și a fațadei de la intrare, iar în anul 2000 se ridicǎ o clopotnițǎ din metal.Iconostasul, din lemn de stejar, precum și ușile interioare de acces în proscomidiar și daconion, au fost sculptate în 1999 în satul Grumǎzești, județul Neamț, de cǎtre sculptorul Vasile Apucǎloaie. De asemenea, perioada anilor 2003-2004 au fost dedicați finisǎrii în exterior a bisericii, precum și a construirii unui birou parohial și a unei capele pentru arderea lumânǎrilor. Toate aceste lucrǎri au fost îndrumate de preoții parohi: Ilarie Benchea, Gheorghe Lup și Ioan Sârbu, lucru care este consemnat pe pisania bisericii.

Arhitectura (plan, dimensiuni, materiale de construcţie)

La realizrea arhitectonicǎ a acestui așezǎmânt s-a reușit încorporarea primului lǎcaș de închinare, cel al micuței capele, în dimensiunea actualǎ a bisericii. Astfel, fosta capelǎ se transformǎ în pronaosul actualei biserici, care este caracterizat printr-o formǎ dreptunghilarǎ, având o deschidere largǎ cǎtre Sfntul Altar. Acest lucru este evidențiat și de faptul cǎ accesul în naos se face din pronaos prin coborârea unor trepte. Forma naosul este și ea tot dreptunghiularǎ, încât din exterior forma bisericii este cea de bisericǎ-salǎ. Absida altarului este poligonalǎ, având cinci laturi, și este prevǎzutǎ cu ferestre, iar ușile de acces în interior sunt poziționate lateral.Bolta semicilindricǎ este susținutǎ de cele patru coloane pǎtrate, având rolul de a susține cafasul spațios, întins pe aproape toatǎ suprafața pronaosului. De asemenea, extreme de bine conturatǎ este fațada exterioarǎ, care are douǎ turnuri, ce imprimǎ construcției un stil bizantin, precum și un pridvor deschis la intrare, deasupra cǎruia se înalțǎ un balcon. Ca materiale de construcţie s-au utilizat cǎrǎmida, betonul armat, lemnul pentru interior şi desigur ţigla de pe acoperiş.

Pictura

Ansamblul iconografic a fost realizat în tehnica frescǎ, de cǎtre pictorul sibian Marian Verza, ucenic al lui Ioan Cǎzilǎ, cunoscut prin picturile realizate la alte biserici sibiene. Întregul program iconografic a fost realizat în anii 2001-2003, impresionând mai ales prin prezenţa fondului albastru, dar şi prin numărul mare de scene realizate.Picturile reprezentative sunt cele din conca altarului. Aici se poate observa scena Maica Domnului cu Pruncul Iisus, pe când pe pereţii altarului este pictatǎ Împǎrtǎşirea Apostololor, precum şi Sfinţii Ierarhi. Se remarcǎ, în apropierea uşii de acces în proscomidiar vitraliul cu scena Iisus Hristos-Potirul vieţii.Consemnǎm scenele de pe bolta semicilindricǎ a naosului, prevǎzutǎ cu un numǎr aproximativ de 50 de scene, dintre care remarcǎm în primul rând medalioanele: Iisus Hristos Pantocrator, înconjurat de cei patru evanghelişti; Sfânta Treime şi Maica Domnului cu Pruncul Iisus, toate amplasate în naos. Ca o încoronare a picturii naosului, remarcăm registrul de Sfinţi Mucenici şi Muceniţe, care apare ca o încoronare a întregii picturi destinatǎ acestui spaţiu. Un medalion extrem de bine realizat se găseşte pe tavanul pronaosului, în cafas, fiind vorba de medalionul Sf. Ioan Botezǎtorul, iar pe peretele vestic, o amplǎ reprezentare a scenei Adormirea Maicii Domnului. Mai amintim cǎ scenele preferate din pronaos sunt dedicate Sf. Antonie cel Mare, patronul spiritual al bisericii. În ceea ce priveşte icoanele de pe iconostas, ele au fost realizate de trei pictori. Asfel, icoanele împǎrǎteşti, cea a hramului şi a Sf. Nicolae au fost realizate de pictorul Ioan Cǎzilǎ, urmǎtoarele trei registre, adicǎ cele dedicate praznicelor împǎrǎteşti, şirul de Sfinţi Apostoli şi şirul de Sfinţi Prooroci aparţin aproape în totalitate lui Marian Verza şi G. Dumbrăveanu.

Obiecte vechi de cult Manuscrise şi cǎrţi vechi Pomelnice şi alte înscrieri sau inscripţii

Pisania bisericii, amplasatǎ la intrarea în pronaos, consemneazǎ toate evenimentele importante legate de construcţia bisericii.

Şirul preoţilor parohi

Având în vedere modul în care a luat naștere bisrica ortodoxǎ din acest cartier, vom aminti numele tuturor preoților legat de viața acesteia: Valentin Boeru (1973-1994), Filaret Costea (1977-1994), Ioan Frǎțilǎ (1989-1995), Achim Bǎcilǎ (1995-1998), transferat apoi la biserica cu hramul “Sfântul Nicolae” din Bulevardul Mihai Viteazul. În momentul actual preoții parohi sunt pr. Emanuel Benchea, în parohia Hipodrom I, pr. Gheorghe Lup din 1994, în parohia Hipodrom II, pr. Marius Piștănilă, în parohia Hipodrom III, iar din 2005, pr. Ioan Silea, în parohia Hipodrom V, nou înfiinţată.

C.Cimitirul(ele)

D. Activitǎţi culturale şi filantropice în trecut

E. Profilul actual al parohiei

Numǎrul de credincioşi: Parohia Hipodrom V – 2000

Activitǎţi pastoral misionare, culturale, editoriale, filantropice, catehetice

Biserica „Sf. Antonie cel Mare” s-a implicat şi în activitatea filantropică, prin grija faţă de bolnavi şi vârstnici, familii cu mulţi copii, ajutându-i cu pachete cu alimente de bază şi îmbrăcăminte. De asemenea, în anul 2009 s-a achiziţionat un imobil în imediata vecinătate a bisericii, formând acum aceeaşi incintǎ, spaţiu fiind destinat numeroaselor activitǎţi sociale ale parohiei. Tot în cursul aceluiaşi an s-a construit un paraclis, care a fost sfinţit de cǎtre Înaltpreasfinţitul Pǎrinte Dr. Laurenţiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului.

Surse bibliografice

Aparat critic Bibliografie finalǎSebastian Dumitru Carstea, Monografia bisericilor ortodoxe din Sibiu, Editura Agnos, Sibiu, 2008, p. 84 -87.