Parohia Ortodoxa Sura Mare I – Biserica cu hramul “Buna Vestire”

Pr. Ioan Marga

Telefon

0742 / 143.590

Adresa

Strada Principală, nr.484, cod postal 557265, Sura Mare, jud. Sibiu

Email

A. Istoricul comunităţii parohiale

Numele localităţii

Prima atestare documentara a comunei datează din anul 1332 iar numele sub care este cunoscută comuna este de Magnum Horreum. Cuvântul Horreum provine din grecescul Orreon, care este sensul de hambar, magazie, mai târziu şură. Magnum este adjectiv şi are înţeles de mare; deci Magnum Horreum înseamnă Hambarul Mare, Şura Mare. Lucrul acesta se menționează într-un document din anul 1332: „Domnul Cristian de Magno-Horreo, jude şi decan a plătit pe 4 ani 80 de banali vechi…”. În anul 1349 găsim aceeași denumire în limba latină: „Noi, Cristian

B. Istoricul bisericii parohiale

Istoria zidirii ei

Biserica ortodoxă cu hramul ,,Buna Vestire” s-a clădit între anii 1798-1812 pe locul donat de credinciosul Ioan Trăistaru de la nr. 190 care a dat şi trei parcele de pământ în folosul bisericii. Banii necesari pentru ridicarea bisericii au fost donați de către Constantin Hagiu Pop din Sibiu.

Arhitectura (plan, dimensiuni, materiale de construcţie)

Biserica este construită din piatră si cărămidă şi este monument istoric. Arhitectura bisericii este simplă şi în formă de navă, cu un turn în faţă, cu o singura intrare pe sub turn. În altar este o bolta de cărămidă, iar în naos şi pronaos tavanul este drept, de lemn şi tencuit. Între altar şi naos se afla un zid de cărămidă cu trei uși ce formează catapeteasma.

Pictura

În decursul timpului s-au făcut diferite reparații. În anul 1923 când s-a schimbat dușumeaua s-a vopsit în interior şi exterior şi s-au pictat două mici porțiuni în interior: Pantocratorul pe tavan, iar în sfântul altar Sfinţii Trei Ierarhi, în pictură de ulei. După anul 1948, în urma bombardamentului din septembrie 1944, biserica a suferit crăpături serioase la zid, din acest motiv s-au tras chei de legătură de jur împrejur şi diferite reparații suportate de Gheorghe Opriş din Sibiu. După anul 1961 s-a trecut la noi reparații, înlocuindu-se tavanul din naos si pronaos. Sub păstorirea preotului Teodor Goga s-a făcut pictură de către pictorii Nicolae Stoica din București şi Ioan Cazila din Sibiu, între anii 1963-1967 cu ajutorul credincioșilor, Patriarhiei şi Arhiepiscopiei Sibiului. Datorită trecerii timpului, biserica a avut nevoie de noi reparații, astfel, după anul 2000 s-a trecut la executarea unor lucrări ca: înlocuirea acoperișului, consolidarea bisericii şi a terenului din jurul bisericii, înlocuirea pardoselii din lemn cu structura de beton si mozaic, încălzire centrală, zugrăveli exterioare şi alte reparații de care biserica avea nevoie urgentă.

Obiecte vechi de cult

Ca obiecte vechi de cult menționăm cele patru icoane de pe iconostas: ale Mântuitorului Iisus Hristos, Maicii Domnului, Buna Vestire şi Sfântul Nicolae, pictate de zugravul O. Smigelschi, datate din anul 1898 si donate de Ioan Turculețiu şi soția sa.

Manuscrise şi cărţi vechi

Din cărţile vechi aflate în biblioteca parohială, menționăm următoarele: Ceaslov Mare (1835, Editura Brașov), Ceaslov Mic (1853, Editura Brașov), Kiriacodromion (1855, Editura Sibiu), Psaltire (1860, Editura Brașov), Apostol (1865, Editura Sibiu), Molitfelnic (1874, Editura Sibiu), Apostol (1900, Editura Sibiu), Liturghier (1902, Editura Sibiu), Evanghelie (1907, Editura Sibiu) și Octoih Mic (1918, Editura Sibiu).

Pomelnice şi alte înscrieri sau inscripții

În interiorul bisericii, la intrare sub turn, există o inscripție cu următorul conținut: „Acest sfânt locaș cu hramul Buna Vestire s-a ridicat din temelie cu ajutorul material al bunului credincios Hagi Constantin Pop din Sibiu între anii 1798-1812. În urma stricăciunilor suferite din timpul războiului (septembrie 1944) biserica a fost reparată. Lucrarea de pictură a fost refăcuta între anii 1963-1966 de pictorul Nicolae Stoica in colaborare cu pictorul Cazila Ioan pe timpul păstoririi preotului Teodor Goga”.

Şirul preoţilor parohi

Preoții slujitori ai acestei biserici, cunoscuți în documente începând cu anul 1773, sunt:

1. Pr. Ioan Dumitru din Făget-Alba, care a păstorit vreme de 30 ani (1773-1804), administrând și pe credincioșii ortodocși din Hamba.

2. Pr. Nicolae Olariu din Sibiu (1804-1820) care s-a certat cu credincioșii din Șura Mare, fapt pentru care s-a mutat în Hamba unde împreună cu credincioșii au trecut la religia greco-catolică. Numele lui apare înscris cu litere cirilice pe ușile împărătești ale bisericii din Hamba.

3. Pr. Nicolae Luncianu de lângă Valea Lunga (1820-1840).

4. Pr. Dimitrie Dușe din Șura Mare (1840-1843) a păstorit numai trei ani, fiind o fire bolnăvicioasă a decedat. L-a contracandidat Andrei Băilă de pe str. După Grădini, și fiindcă nu a reușit, a trecut la greco-catolici. A venit în Șura Mare și a deschis o capelă în casa ginerelui său Lacău Ioan de lângă biserica ortodoxă. Avea, aproximativ, 15 suflete.

5. Pr. Stefan Opriș (1843-1903) cu o activitate rodnică a reușit să repare această dezbinare religioasă, readucându-i pe toți la ortodocși.

6. Pr. Nicolae Opriș (1903-1914,) fiul pr. Ștefan Opriș. La construcția catedralei din Sibiu a contribuit cu 100 de coroane.

7. Pr. Andrei Milea (1914-1932) din Șura Mare.

8. Pr. Ioan Știrbeț (1934-1941) din comuna Dealu Frumos din Sibiu.

9. Pr. Teodor Goga (1943-1973) din Crăciunelu de Sus-Alba.

10. Pr. Ioan Mihu (1973-1999) din Șura Mare.

11. Pr. Ion Marga (2000 - prezent) din Râșnov, Județul Brașov.

Cantori cunoscuți: Nicolae Coman, Ioan Găvozdea, Toma Ciupea, Ioan Stancu, Ioan Restanță, Nicolae Stancu, Stefan Opriș, Cornel Băilă, Stoica Ioan și fiul acestuia, Ioan Stoica.

Epitropi: Nicolae Bucea, Toma Mihu, Petru Restanță, Nicolae Șoima, Ioan Opriș, Ioan Naiță, Ioan Popa, Gheorghe Marin, Ioan Dușe, Ilie Stancu, Nicolae Opriș, Ioan Brunchi, Lacău Nicolae, Trifu Ioan.

C. Cimitirul(ele)

La început, cimitirul a fost la intrarea în curtea bisericii, apoi s-a mutat în spatele bisericii pe o suprafața de 1 ha, iar din anul 1999, odată cu plecarea sașilor şi mărirea comunei, s-a extins cu încă 1 ha. Aici sunt îngropați toți credincioșii ortodocși din parohie, precum şi cei din Sibiu, originari din Şura Mare şi care îşi manifestă această dorință. Pe teritoriul comunei mai exista un cimitir numit Ghispar unde se înhumează credincioșii ortodocși de etnie romă.

D. Activităţi culturale şi filantropice în trecut: diferite manifestări cu ocazia sărbătorilor naţionale şi bisericeşti

E. Profilul actual al parohiei

Numărul de credincioşi: aproximativ 1000

Activităţi pastoral-misionare, culturale, editoriale, filantropice, catehetice ş.a.

Parohia dispune, în urma retrocedării bunurilor bisericești din anul 2006, de un Cămin Cultural în care se fac diferite activități culturale în colaborare cu școala, prin intermediul profesoarei de religie (expoziții de icoane pe sticla pictate de elevi, Maslu de obște urmat de scurte momente artistice prezentate de elevi şi alte serbări). În anul 2015, datorită necesitații şi dorinței credincioșilor s-a amenajat o capelă mortuară în incinta Căminului, iar în sala alăturată se pun pomeni la înmormântări şi parastase.

Biserica ortodoxă din Șura Mare, deși modestă, alături de falnica biserică săsească, reparată și îngrijită își îndeplinește cu râvnă chemarea ei.

Bibliografie

Registrul bibliotecii parohiale cu privire la istoricul parohiei, întocmit de preotul Teodor Goga la data de 5 iulie 1971.

Preot Ioan Mihu, Şura Mare o comuna din preajma Sibiului, Casa de Presa şi Editura Tribuna, Sibiu, 2004.