Parohia Ortodoxa Sura Mare II – Biserica cu hramul “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”

Pr. Datcu Florin Ioan

Telefon

0740 / 233.933

Adresa

Comuna Şura Mare, str. Principală, Nr. 244

Email

A. Istoricul comunităţii parohiale

Numele localităţii

Prima atestare documentară a localităţii datează din 1332, sub numele de Magnum Horreum, dar aceeaşi denumire apare şi în documente ulterioare, din sec. XV. În sec. XVIII apare cu denumirea maghiară de Nagy-Csur, apoi Grosscheuern (1805). În anul 1854 apare cu cele 3 denumiri: Grosscheuern – Nagy-Csur – Şura Mare.

Prezentare generală a localităţii ― parohiei ― (geografic, istorico-demografic, arheologic, cultural, economic)

Din punct de vedere administrativ, Şura Mare este o localitate rurală, cu rang de comună, având în subordine încă un sat – Hamba, cu un teritoriu total de 75 km2.

Comuna Şura Mare se află în partea de nord-est a oraşului Sibiu, la o distanţă de 6-7 km, pe DN 14 (care leagă Sibiul de Mediaş), înşiruită pe ambele părţi ale şoselei, pe o distanţă de 2-3 km, având şi alte străzi ramificate. În partea de nord se învecinează cu comuna Slimnic, în nord-vest cu Ocna Sibiului, iar în sud-est cu cartierul Guşteriţa din Sibiu.

Relieful comunei face parte din Podişul Transilvaniei, comuna aflându-se situată între Podişul Hârtibaciului şi şesul Sibiului. Partea de Est şi cea centrală prezintă un relief deluros cu înălţimi frământate, dar cultivabile, solurile fiind favorabile culturilor agricole (viţă de vie, grâu, orz, porumb, cartof, ovăz, sfecla de zahăr, măzărichea şi plantele tehnice şi medicinale). O parte importantă din sol este alcătuită din pământuri argiloase, favorabile confecţionării cărămizii. Comuna se încadrează în zona a 6-a de seismicitate.

Partea de sud a comunei face parte din bazinul hidrografic al Cibinului, cu Valea Strâmbă (pe scurt Vale), ce traversează comuna de la est la vest şi se varsă în râul Rozbav. Din partea nordică a comunei, apele sunt îndreptate către hotarul comunei Slimnic şi Ocna Sibiului.

Funcţia dominantă este agricultura şi creşterea animalelor, dar comuna a început să se dezvolte şi din punct de vedere industrial (foarte puţin, deocamdată).

Din tradiţia orală se ştie că, după venirea slavilor în sec. V-VI, un slav bogat şi-ar fi împărţit terenurile celor două fiice ale sale, astfel, satele Şura Mare şi Şura Mică luând denumirea după vârsta fetelor sale. Datorită năvălirilor barbare, satul Şura Mare a fost mutat, de pe şes, în poziţia actuală, între dealuri şi aproape de păduri.

Populaţia satului a fost predominant săsească. Prima precizare a românilor în actele comunale se face în 1698 (10 familii). În anul 1805, comuna are 130 de familii româneşti ortodoxe, o biserică (zidită în 1785) şi un preot, Ioan Dumitru. După 1840, populaţia este într-o continuă creştere, însă majoritară rămâne cea săsească, până în perioada comunistă, când aproape toţi saşii pleacă în Germania.

În localitate au existat atât şcoală confesională evanghelică (săsească), cât şi şcoală românească. Actuala şcoală din localitate poartă numele sfântului mitropolit Andrei Şaguna, părintele învăţământului românesc din Ardeal.

B. Istoricul bisericii parohiale

Istoria zidirii ei

Din motive pastoral-misionare, în urma dezvoltării demografice şi economice a localităţii Şura Mare, s-a hotărât, de către Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Sibiului, înfiinţarea încă a unei parohii în localitatea Şura Mare. Astfel, începând cu data de 01.03.2012, a fost numit paroh al Parohiei Şura Mare II, preotul Florin Ioan Datcu.

Acest moment a fost unul foarte important pentru împlinirea nevoii şi dorinţei credincioşilor şureni de a avea o biserică mai mare şi mai încăpătoare (vechea biserică a satului nu are mai mult de 80 mp utili). Credincioşii, sub îndrumarea noului preot paroh şi cu deosebitul sprijin al Primarului Nicolae Avram şi al Consiliului Local, au reuşit într-un timp foarte scurt să construiască şi să amenajeze un locaş provizoriu pentru slujire, cu o suprafaţă de 100 mp, în curtea Poştei din Şura Mare (zona ultra-centrală a satului).

În data de 17.02.2013, în prezenţa a peste 600 de credincioşi şi cu participarea unui impresionant sobor de preoţi, locaşul provizoriu de slujire a fost binecuvântat de către ÎPS Dr. Laurenţiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului. În aceeaşi zi, s-a pus piatra de temelie pentru noua biserică, cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.

În aproximativ un an, s-a reuşit realizarea proiectului noi biserici, obţinerea avizelor şi aprobărilor necesare construcţiei, dar şi turnarea fundaţiei şi a elevaţiei din beton. Astfel, în luna martie 2014 (la doar un an după punerea pietrei de temelie), se ajunge la etapa turnării plăcii de beton.

În prezent biserica este ridicată și este acoperită cu tablă și în data de 3 aprilie 2018 Înapreasfințitul Laurențiu Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului a sfințit clopotele bisericii și crucile care au fost așezate pe turlele bisericii.

Arhitectura (plan, dimensiuni, materiale de construcție)

Proiectul arhitectural al bisericii nu este unul foarte complex, ci unul simplu şi specific ortodox. Biserica va fi în formă de cruce treflată, cu două abside laterale şi una la altar, cupolă deasupra naosului şi două turnuri-clopotniţă la intrare (deasupra pridvorului). Spaţiul util al bisericii va fi de aproximativ 280-300 mp.

Pictura: nu e cazul.

Obiecte vechi de cult. Manuscrise şi cărţi vechi. Pomelnice şi alte înscrieri sau inscripții

La data actuală, parohia „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” – Şura Mare II nu deţine cărţi vechi de cult, obiecte de cult vechi, pomelnice sau alte documente istorice, întreaga arhivă rămânând în administrarea Parohiei „Buna Vestire” – Şura Mare I.

Şirul preoţilor parohi

1. Preotul Florin Ioan Datcu (01.03.2012–prezent)

C. Cimitirul(ele): înhumările se fac în cimitirul parohial din comună.

D. Activităţi culturale şi filantropice în trecut: nu e cazul.

E. Profilul actual al parohiei

Concomitent cu zidirea bisericii de cărămidă, se doreşte „zidirea” Bisericii din sufletul credincioşilor din parohie. Astfel, programul liturgic al parohiei este unul destul de intens, prin săvârşirea slujbei Vecerniei şi a Acatistului şi peste săptămână, nu doar sâmbăta şi duminica, iar în posturi se săvârşeşte Sfânta Liturghie de patru ori pe săptămână.

Numărul de credincioşi: 420 familii.

Activităţi pastoral-misionare , culturale , editoriale , filantropice, catehetice ş.a.

În cei doi ani de existenţă a noii parohii, s-au realizat mai multe evenimente religios-culturale în cadrul parohiei, prin implicarea copiilor din localitate în momentele artistice organizate cu diferite prilejuri, dar şi prin prezenţa unor coruri cunoscute, care au concertat în paraclisul provizoriu (Corul de cameră Caedonia din Sibiu; Grupul psaltic „Sf. Andrei Şaguna” şi Corul „Sf. Mc. Anastasia” ale Facultăţii de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu).

Pe plan filantropic, parohia a venit în ajutorul persoanelor nevoiaşe prin oferirea de diverse ajutoare materiale.

Bibliografie

Pr. Ioan Mihu, Şura Mare – o comună din preajma Sibiului, Casa de Presă şi Editură Tribuna, Sibiu, 2004.