Istoric

Istoricul Protopopiatului Ortodox Român Sibiu

Ţinutul Sibiului a fost încă din vremurile vechi o vatră a acestui popor trăitor în preajma munţilor. Aşa mărturisesc şi urmele cetăţilor daco-romane ale căror aşezări s-au descoperit în preajma Sibiului, după cum şi „terra valachorum” amintită în jurul anului 1200, tot aici era situată, dovadă ţinutul Amnaşului şi Făgăraşului, fost mult timp sub stăpânirea voievozilor români de peste munţi. E vorba de o continuitate de veacuri şi poate de peste milenii pe aceste plaiuri cu mult înainte de venirea „oaspeţilor” saşi, pe care împrejurările nedrepte ale acaparărilor feudale i-a făcut apoi stăpâni pe multe veacuri ale acestor sate de pe „pământul crăiesc”. De aceea, într-o vreme când exclusivismului patriciatului săsesc nu găsea cu cale a lăsa loc şi pentru români între zidurile cetăţii Sibiului, magistraţii Sibiului adesea făceau apel la preoţii şi protopopii români de aici şi din jur pentru misiuni de legătură cu ţările de peste munţi.

În secolul XV Scaunul Sibiului număra peste 40 de sate săseşti şi româneşti în stăpânirea sa, dar statutele breslelor de meseriaşi şi negustori saşi, care preluaseră rolul, de conducere politică în locul vechilor latifundiari nu îngăduiau nicicum ca între zidurile cetăţii să trăiască, ca proprietari de case cu drept de cumpărare şi vindere, pe altcineva decât pe cei de neamul lor. Românii au încercat adeseori să pătrundă în oraş „al cărui aer liberează de dări şi iobăgie”, cum spunea un proverb al vremii, dar în zadar. Români erau destui în oraş, chiar în case proprii, dar mai la margine. Abia după anul 1781, când s-a dat de către Iosif II drept de concivilitate şi altei naţii decât celei săseşti, ajung mai întâi negustorii macedoneni să clădească prima biserică ortodoxă în cetate la 1797 şi care a fost în uz până la 1902, când s-a demolat şi s-a clădit actuala catedrală. Protopopiatul Ortodox va fi rezidat până în secolul XIX (când a pătruns şi episcopul român Vasile Moga în Sibiu) în diferite localităţi din jur: Ocna Sibiului, Alămor, Sălişte, Răşinari, Mohu, Avrig etc.

În veacul al XVI-lea, protopopul Gheorghe din Ocna ajunge chiar episcop, mutat apoi şi în Moldova. Un altul figurează în actele de unire cu Roma, la 1698. Protopopii din Alămor şi Armeni sunt cunoscuţi în vremea primelor decenii de stăpânire habsburgică, iar protopopii din Sălişte sunt cunoscuţi încă din secolul al XVII-lea, urmaşii lor având rol preponderent în luptele de dezrobire religioasă din secolul XVIII. După 1762, când sunt trimişi episcopi sârbi să administreze eparhia ortodoxă ardeleană, se întâlneşte pentru prima dată titulatura de „protopopiatul (sau tractul ) Sibiului”, fie cu sediul în Răşinari, unde rezidau episcopii sârbi şi unde ştim că a activat vestitul protopop Sava Popovici, cel care la 1792 predica la Sibiu, afirmând latinitatea poporului român, iar după el în Mohu, patria învăţatului director de şcoli şi candidat de episcop Gheorghe Haines şi unde ştim că rezida între 1798-1819 protopopul Anghel Faurovici. Cu sediul permanent la Sibiu sunt amintiţi de pe la 1800 protopopul Ilie Popovici din Maierii Sibiului, cel care a cununat şi pe Ioan Piuariu-Molnar, precum şi alţi protopopi.

În secolul XIX, după ce episcopul Vasile Moga cumpără la 1817 „casele clerului” în Sibiu, cei doi nepoţi ai săi Moise Fulea şi Ioan Moga, amândoi profesori la Institutul Teologic şi consilieri ai vlădicului, conduc în acelaş timp cele două protopopiate ale Sibiului: Ioan Moga protopopiatul I (cu centrul spre Sălişte), iar Moise Fulea protopopiatul II (cu extindere spre Avrig). După moartea lor cele două protopopiate sunt conduse de Ioan Panovici, respectiv Zaharia Boiu, iar după ei Simion Popescu (viitorul profesor de teologie de la Bucureşti), Ioan Ghibu, pentru scurt timp Ioan Hannia (directorul Institutului Teologic timp mai îndelungat (1890-1906), Ioan Papiu, apoi Dr. Ioan Stroia (1906-1920), Dr. Aurel Crăciunescu (1921-1924).

În perioada 1925-1941, protopop de Sibiu a fost preotul Emilian Cioran, tatăl filozofului Emil Cioran, iar sediul administrativ era situat în strada Tribunei nr. 24. Urmaşul său, Mihail Neagu a avut sediul în strada 1 Mai (actuala str. Mitropoliei) la nr.33. Potrivit normelor canonice, organele administrative bisericeşti, urmează pe cele politice. De aceea organizarea protopopiatelor s-a făcut în funcţie de organizarea administrativă, avându-şi raza lor de activitate pe raza plaselor până la sfârşitul anului 1950. Deodată cu organizarea administrativ raională, s-au organizat şi protopopiatele. Astfel cu data de 1 ianuarie 1951, Protopopiatul Sibiu se extinde la 94 de parohii (provenite din 7 foste protopopiate de plasă), fiind protopop pr. Nichifor Todor cu sediul Protopopiatului la Oficiul Parohial Ortodox din Sibiu- Turnişor, până la 1 iulie 1951, când sediul se mută în clădirea Consistoriului din strada 1 Mai nr. 35. Se începe un joc de culise şi la 1 martie 1954 protopopul Nichifor Todor se retrage, fiind numit pr. Aurel Radu, (1.03.1954 – 3.10.1956), având sediul pe strada 1 Mai, nr. 31, apoi instituţia este administrată de consilierul Gheorghe Secaş (3.10.1956 – 1.03.1957), revenind sediul din nou pe str. 1 Mai, nr. 35, apoi sunt numiţi pr. Dumitru Ciuchendea (1.03.1957 – 1.02.1959), pr. Ion Muntean (1.02.1959 – 30.10.1967) şi iar pr. Nichifor Todor (1.11.1967 – 01.01.1975). De la 1 Martie 1968, făcându-se o nouă organizare administrativă, la nivel judeţean, Protopopiatul Sibiu se întregeşte cu încă 25 de parohii atingând un total de 120 de parohii din judeţul Sibiu, iar Protopopiatul Mediaş 75 de parohii din acelaş judeţ. La data de 10 noiembrie 1970, sediul Protopopiatului Sibiu s-a mutat din clădirea Consistoriului, în vila Mitropoliei de pe strada Timişului, nr. 3 (la parter), unde s-au aranjat birourile şi arhiva. Într-un ţinut cu un patrimoniu spiritual din cele mai autentice, care a dat ierarhi şi martiri, care treceau – poate odată cu păstorii mărgineni peste munţi să înveţe carte prin mănăstirile de acolo, oricâte cătane ar fi adus Bukow la Ocna, la Răşinari, la Sălişte, sau la Gura Râului, românii au ştiut rezista presiunilor şi asalturilor de catolicizare prin uniaşia habsburgică. Într-un astfel de ţinut nu e de mirare că opera reparatoare a marelui Şaguna a redat – din apropierea centrului mitropolitan – scaunului protopopesc central prestanţa cerută de chemarea sa. În perioada 01.01.1975 – 31.09.1999 protopop a fost pr. Dănilă Luca, sediul Protopopiatului fiind tot pe strada Timişului, nr. 3 până în ianuarie 1995 când sediul a fost mutat în clădirea de pe Bulevardul Victoriei nr. 38. Perioada Pr. Protopop Dănilă Luca a fost caracterizată de desfăşurarea activităţii pe perioada regimului comunist. Administraţia Protopopiatului a trebuit să reziste presiunilor exercitate şi să-şi susţină preoţii pentru protpovăduirea Adevărului. Pr. Dănilă Luca a fost cel care a condus Protopopiatul Sibiu în timpul şi după evenimentele din decembrie 1989. În funcţia de protopop a urmat apoi pr. Gheorghe Şebu, în perioada 01.10.1999 – 30.06.2006. Protopopiatul a avut sediul tot în clădirea de pe bulevardul Victoriei nr. 38. În perioada 01.07.2006 – 31.12.2009 Protopop a fost Pr. Dr. Savu Popa, de la Parohia Ocna Sibiului I. Până în data de 30.06.2007 sediul a fost în clădirea de pe bulevardul Victoriei nr. 38, iar începând cu data de 01.07.2007, sediul Protopopiatului Sibiu a revenit în clădirea de pe strada Av. Ilie Măcelaru, nr. 3, (fostă Timişului), acolo unde şi-a avut sediul în perioada 1970-1995. Începând cu data de 1 ianuarie 2010 Protopop a fost numit P.C. Pr. Ioan Coşa, Paroh al Parohiei Sibiu Lazaret IV.

La sediul Protopopiatului între anii 2014-2017 s-a amenajat o parcare generoasă și s-a reorganizat terenul propietate cu binecuvântarea Înaltpreasfinției Sale Dr. Laurențiu Streza Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului.

De asemenea între 2017-2018 s-a renovat interiorul și exteriorul Protopopiatului, s-au făcut lucrări de drenare și consolidare pe exterior s-a amenajat demisolul în vederea organizării unui muzeu și a birourilor de asistență socială precum și a depozitării lumânărilor. În interior s-au modernizat birourile și sala de ședință „Sf. Andrei Șaguna”. De asemenea în anul 2014 Înaltpreasfinția Sa Dr. Laurențiu Streza Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului a donat un teren Protopopiatului Sibiu în vederea construirii unui sediu nou care este situat pe strada Măgheranului nr. 37 și actualmente este cuprins într-un proiect finanțat din fonduri UE de construirea unei Case de tip familial.